În ceea ce priveste dezvoltarea învătământului si a sistemului scolar, primul document scris ce se referă la existenta unei scoli datează din 1858, care mentionează că pe Valea Izei din Maramures existau 12 scoli confesionale ce cuprindeau 190 elevi si în care lucrau 13 învătători. Cum se mentionează că satul Glod nu avea scoală, concluzia care se degajă este că toate celelalte localităti din această zonă aveau scoli confesionale, deci si Bărsana. Cum la această dată locuitorii comunei erau greco-catolici rezultă că învătătorul era sustinut de această biserică, scoala constituind un focar de răspândire a culturii românesti, de cultivare si păstrare a graiului străbun. Scoala functiona într-o clădire din lemn care astăzi este muzeu scolar ce adăposteste obiecte etnografice, colectii de folclor, desene si alte lucrări adunate sau executate de elevi. Muzeul reprezintă un mijloc instructiv-educativ, făcând totodată legătura firească între trecutul si prezentul satului. Bătrânii satului îsi amintesc cu multă dragoste si recunostintă de învătătorii confesionali de pe vremuri:Ionas Ivanciuc, Nicolae Fabian-care a functionat ca învătător între anii 1865-1899 si Ilie Cleja -1899-1913 si 1919-1926, Cornelia si Vasile Orosan, Vasile si Maria Ardelean, Dumitru Ivanciuc, Vasile si Lucretia Bologa, Maria Bucurescu si Andrei Hotea în perioada interbelică. Cursurile scolare erau urmate de un număr mic de copii, fie din cauza numărului mic de învătători, fie din cauza conditiilor precare ale scolii. Între anii 28 noiembrie 1935 si 1 martie 1936 a functionat în Bărsana si o scoală tărănească, înfiintată de Despărtământul "Astra"din Maramures în colaborare cu Camera agricolă judeteană. La cursurile acestei scoli au participat 20 tărani absolventi patru-sase clase primare, între 20-60 ani si s-au predat cursuri teoretice si practice de: agricultură, zootehnie, pomicultură, agricultură, igienă, legislatie, istorie, geografie, aritmetică si cooperatie. După un recensământ oficial din 1881, din totalul de 2415 locuitori, câti avea Bărsana la acea dată, 59 au declarat că stiu carte, iar restul de 2356 erau analfabeti. Un alt recensământ din 1910 ne arată că în Bărsana erau 3362 locuitori din care 2933 nestiutori de carte si 427 stiau carte. In 1930 din 2786 locuitori de la 7 ani în sus 2094 erau analfabeti si 692 stiutori de carte. Între anii 1922-1936 s-au tinut în Bărsana pentru adulti cursuri în vederea instruirii nestiutorilor de carte, frecventat de un mare număr de locuitori. În anul 1937-1938 în Bărsana erau trei clădiri scolare (două proprietatea statului si una închiriată în care învătau 173 băieti si 107 fete, deci total 280 elevi instruiti de sapte cadre didactice. Din initiativa intelectualilor locali-învătători, profesori si preotul satului a functionat în Bărsana între anii 1935-1937, căminul cultural: "Dr.Ioan de Kovats" care a organizat serbări cu programe artistice, expuneri pe teme agricole si care a avut si o bibliotecă cu cărti donate de Casa Scoalelor. Tot în perioada interbelică înv.Vasile Ardelean a instruit corul bisericii din Bărsana, cor ce avea în repertoriul său numeroase colinde si cântece patriotice. În anii celui de-al doilea război mondial, când satul Bărsana, ca de altfel tot nord-vestul Ardealului a fost ocupat de Ungaria, învătământul românesc a fost desfiintat si s-a introdus obligativitatea studierii limbii maghiare, iar populatia a fost supusă unui proces intens de maghiarizare până când la 16 oct.1944 a fost eliberată. Greutătile războiului, nesiguranta primilor ani de după 1945 au determinat ca familiile să manifeste un interes mai scăzut fată de scoală. Recensământul populatiei din 25 ian.1948 mentionează că din 3842 locuitori, 2171 erau nestiutori de carte. Mai târziu s-au construit în Bârsana trei localuri noi de scoală: din care unul pe Valea Muntelui si s-a proclamat învătământul obligatoriu de sapte-opt clase, iar mai târziu zece clase. A crescut numărul cadrelor didactice, s-au înfiintat scoli cu clasele I-IV în cătunele mai îndepărtate de centrul comunei. In aceste conditii cadrele didactice s-au ocupat de alfabetizarea celor nestiutori de carte deoarece scoala functiona cu dascăli calificati, care au muncit cu râvnă la instruirea si educarea copiilor, precum si la ridicarea culturală a satului. Se distinge în mod deosebit activitatea profesoarei de desen Oana Otilia,care "a reusit să capteze prin acuarele, creioane si alte ustensile, o scoală spre universul delicat al picturii". Datorită îndrumărilor date elevilor săi, cărora le-a dezvoltat dragostea pentru frumos, Maria V.Pop, din clasa a VII-a, a obtinut "Premiul special"al U.A.P.din România, cu ocazia expozitiei internationale, organizată de UNICEF, în noiembrie 1977 la Bucuresti, iar în 1976 eleva Maria Godja, participând la concursul de la Târgu Jiu,organizat cu ocazia centenarului Brâncusi, a luat premiul II pe tară, cu compozitia "Nuntă maramureseană". Maramuresul este recunoscut drept păstrător de străvechi traditii ale spiritului si culturii românesti, matrice a valorilor curate pe care continuă să le transmită atât celor care îl locuiesc, cât si celor care vin aici să se regăsească pe sine. Astfel în anul 1999 colectivul de cadre didactice a initiat si pregătit "botezul scolii", în memoria "sederii" lui Mircea Vulcănescu la Bărsana, amintind cuvintele acestuia: "De aceea, tu, baciule Vasile, din Bărsana Maramuresului... ?i, de aceea, tie, baciule, îti dau astăzi, aici, mai presus chiar si de această Curte, socoteală".(Mircea Vulcănescu,"Ultimul cuvânt"). Mircea Vulcănescu, filozof si fost demnitar în Guvernul României, martirizat în închisorile comuniste, a avut revelatia constiintei exemplare a tăranului maramuresean, prin persoana "Baciului Vasile" din Bărsana Maramuresului. La acest bătrân întelept a apelat filozoful în situatii dilematice,pentru a regăsi simplitatea adevărurilor ce vin din străvechime. Primind omagiul marelui filozof, comuna Bărsana îi dă răspunsul, atribuindu-i numele scolii. ?coala din Bărsana continuă ?i astăzi spiritul curat ?i valorile perene, iar prin spiritul marelui intelectual ?coala noastră continuă să fie "vatră" de educa?ie ?i cultură. Invătător Frinc Iuliana |