| Bărsana, leagăn de cultură si civilizatie 1. Cadrul natural geografic Satele maramuresene, însirate ca mărgelele de-a lungul râurilor, sunt asezări vechi amintite în documente scrise începând cu secolul al XIV lea, originea lor pierzâmdu-se în negura veacurilor, după cum ne dovedesc si săpăturile arheologice întreprinse pe aceste plaiuri. Satul Bărsana, sat component al comunei cu acelasi nume este asezat în Depresiunea Maramuresului, pe malul drept al văii Izei în partea inferioară al cursului acesteia. Satul Bărsana se învecinează cu satele:Nănesti, Cornesti, Văleni, Slătioara, Strâmtura, Slătioara, Petrova si Costiui-de care este legat fie de sosele asfaltate fie drumuri pietruite, usor accesibile pentru locuitorii săi, sau pentru turistii care vizitează aceste locuri deosebit de frumoase cu construcții deosebite, mai ales în lemn si ceea ce dă o notă aparte satului sunt porțile de lemn frumos sculpate. Relieful satului Bărsana este format mai ales din dealuri, în cea mai mare parte împădurite cu stejari si fagi si întinse păsuni, fânețe si livezi, iar de-a lungul Izei un ses cultivat de săteni cu:grâu, ovăz, porumb, trifoi sau lucernă. Locuitorii sunt în totalitate de naționalitate români,în mare majoritate țărani care îsi cultivă pământul cu mijloace agricole tradiționale si crescători de animale-bovine din rasa brună de Maramures si ovine. 2. Cadrul istoric Satul nostru a fost locuit din timpuri străvechi, urme ale acestor locuitori s-au descoperit în anii 1885 si 1935 pe dealul numit Cetățea, când localniciii au găsit în pământ o masă de bronz si două celturi datate din perioada epocii bronzului , din mileniul II î.C. Aceste obiecte sunt păstrate astăzi la Muzeul Național de Antichității din Bucuresti. De altfel "colacii"de pe porțile de lemn din satul nostru redau credința în Soare(cult vechi, din aceeasi epocă a bronzului). Bărsana este atestată documentar, la 22 septembrie 1326 în Diploma dată de regele Ungariei Carol Robert de Anjou, cneazului Stanislau, căruia îi dăruieste pentru fidelitate si servicii pământul Zurduc. Dintr-un alt document rezultă că acest Stanislau era fiul lui Bârsan. Tot de Bârsana aparține si Muntele Bărsănescu. Bărsana a fost un sat liber, nemnesesc, neexistând iobagi, potrivit conscripției urbariale din 1774, existau nobili locali si familii mai înstărite la care lucrau țăranii fără pământ sau cu pământ puțin. De-a lungul timpului, evenimentele istorice importante în viața românilor s-au resimțit si aici, răscoala lui Gh.Doja din 1514, răscoala lui Pintea Viteazul(1703-1711), invazia tătarilor din 1717-când 200 de locuitori ai satului nostru s-au luptat cu ei la locul numit "Piatra Tiganului, sau participarea la Marea Adunare Națională a românilor de la Alba Iulia a unui număr de sase țărani în frunte cu învățătorul Ilie Cleja. De asemenea locuitorii satului Bărsana au dat jertfe de sânge în cele două războaie mondiale prin mii de morți si răniți. |
